Cod Deontologic

COD DEONTOLOGIC SÂNGEORZ TV – Octombrie 2021

CONSIDERENTE PREALABILE

Prezentul cod deontologic se situeaza în contextul creat de cadrul reglementativ

existent, respectiv legea audiovizualului, codul audiovizualului, codul civil, Conventia

europeana a drepturilor omului, jurisprudenta CEDO.

Aceste reglementari sunt asumate ca reguli de conduita editoriala, atât în virtutea

caracterului lor de obligatie legala, cât si cu convingerea ca misiunea de interes public a

radiodifuzorilor trebuie sa se construiasca în materia oferita de comunicarea audiovizuala

realizata prin respectarea legii.

NIVEL DE AUTOREGLEMENTARE

Prezentul cod nu dubleaza reglementarile existente, ci le presupune ca elemente

externe de referin.a pentru adi.ionarea de reguli sau principii suplimentare, care constituie

în fapt materia sa. Din acest motiv si pentru a evita incoeren.a de a reproduce în domeniul

autoreglementarii prevederi care sunt direct obligatorii prin lege sau legislatie secundara si

nu pot fi asumate ca facultative, nici chiar cele mai importante dintre reglementarile legale

nu vor fi regasite în continutul sau.

PRINCIPII

Prezentul cod valorizeaza convingerea ca obligatia respectarii legii si a

reglementarilor poate coexista fara a intra în contradictie cu nevoia pe care o au

radiodifuzorii, producatorii, editorii si redactorii de a utiliza valorile care emerg din

experienta, bun simt, repere editoriale si etice, atunci când se confrunta cu provocari

editoriale sau când desfasoara rutina activitatii editoriale obisnuite. Intr-o lume perfecta ar

functiona o singura reglementare: folositi-va propria si cea mai buna judecata!(BBC Editorial

Guidelines)

Increderea publicului este o alta valoare pe care o pastram ca reper si ea poate fi

câstigata numai prin impartialitate si onestitate si prin garantia ca se evita în orice moment

inducerea în eroare a publicului sau manipularea lui.

Acuratetea prezentarii adevarului nu se poate obtine numai prin simpla prezentare a

faptelor, ci doar în urma unui efort de a detecta aspectele relevante, de a distinge evidenta

de prejudecata sau confuzie pentru a beneficia de functia de incertitudine, si de a descoperi

adevarul acolo unde el se afla (BBC-EG)

Integritatea si independenta editoriala trebuie pastrata în fata oricaror interese

externe, a oricaror presiuni politice sau comerciale si a oricaror interese personale. (BBC-EG)

Continutul editorial trebuie sa ofere semnificatie utila pentru public, nu doar sa îi

stimuleze reactii sau sa il faca tinta a mesajului publicitar. Divertismentul ofera si el acest tip

semnifica.ie sub forma valorii construite cu umor, bun simt si buna inspiratie.

STANDARDE EDITORIALE

Radiodifuzorii pot asigura, individual, standarde editoriale care sa contribuie la

ridicarea nivelului de educa.ie media al publicului si nu vor promova practicile editoriale

care sacrifica performanta editoriala în favoarea compromisului cu solutii editoriale care

conduc la coborârea nivelui de civilizatie mediatica a publicului.

Este dezirabil ca spatiul de desfasurare a competitiei între radiodifuzori sa se

pozitioneze în zona superioara a preferintelor publicului si sa contribuie la ridicarea nivelului

acestora.

PROMOVAREA ÎNTELEGERII CORECTE A LEGISLATIEI

Radiodifuzorii vor acorda aten.ie, în masura posibilului, promovarii în.elegerii corecte

a legisla.iei din domeniul audiovizual sau din alte domenii si pentru eliminarea abuzurilor

generate de neclaritati legislative sau interpretari eronate ale reglementarilor, inclusiv prin

indicarea si relevarea în fata autoritatilor si a publicului a temelor si solutiilor reglementative

controversabile.

In acest sens se va avea în vedere si responsabilizarea celor implicati în realizarea

programelor în sensul evaluarii critice a efectelor ce rezulta din difuzarea programelor, atât

sub aspect legal cât si sub aspecte nereglementate, dar semnificative în raport cu drepturile

si interesele altora.

INFORMAREA CORECTA

In masura în care difuzeaza în principal sau secundar stiri si programe informative,

televiziunile sau radiourile trebuie sa se comporte ca agentii socio-economice speciale ale

caror obiective antreprenoriale trebuie sa fie configurate pentru întrunirea conditiilor de

furnizare a accesului la un drept fundamental, dreptul publicului la informare (Rezolutia

Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etica jurnalistica)

Informatiile nu ar trebui sa fie tratate ca o marfa, ci ca necesare pentru a satisface un

drept fundamental al cetateanului. În acest sens, nu ar trebui sa se exploateze nici calitatea

si nici continutul .tirilor sau opiniilor strict pentru a mari audienta ori veniturile obtinute din

publicitate, ci pentru a satisface în mod optim dreptul la informare, beneficiile în audienta si

venituri, care sunt necesare si legitime în cazul radiodifuzorilor privati, ca suport al întregii

lor activitati, urmând a rezulta din excelenta indeplinirii acestei misiuni publice. (Rez COE

1003/93)

Dat fiind ca activitatea radiodifuzorilor din zona programelor informative este una de

intermediere, între informatia preexistenta si public, în sensul de furnizare a unui serviciu

de informare, acestia trebuie sa asume faptul ca .i drepturile pe care le detin în legatura cu

libertatea de informare depind de destinatarii acesteia, adica de cetateni.

Aceasta nu înseamna însa ca programele informative sunt doar un simplu act de

raspândire a informatiilor, in timp ce interpretarea acestora ar fi atributul prioritar al

publicului. Dimpotriva, informatia contine in sine traseul de la fapta la semnificatie, traseu

care fara contributia interpretativa si analitica a mass-media ar ramîne un simplu labirint al

confuziilor – cazul zvonurilor, care nu trebuie sa constituie o materie prima pentru media,

este tipic în acest sens.

In plus “libertatea in domeniul presei include, de asemenea si recurgerea la o

anumita doza de exagerare, chiar de provocare” (teza în decizie CEDO). Elementele de

retorica constitutive comunicarii umane nu pot fi cenzurate tocmai în cazul mass-media

audiovizuale.

In sensul valorilor promovate de CEDO, libertatea de exprimare nu se exercita numai

pentru a difuza informatii sau idei care sunt primite favorabil sau cu indiferenta, ci si în cazul

celor care socheaza, contrariaza, sau deranjeaza, cazuri in care radiodifuzorii se vor asigura

ca difuzarea este motivata prin ratiuni de interes public.

Informarea corecta include si obligatia de a include aspectele cele mai semnificative

pentru viata societatii, inclusive cele cu relevan.a pentru dezvoltarea acesteia în sens pozitiv.

Dat fiind ca evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autorita.i sau

rezultatul unei reglementari, acest principiu râmâne un – Principiu de relevanta, principiu

asumat individual de catre radiodifuzor si administrat dupa propria libertate de constiinta a

celor care participa la gestionarea lui , în conditiile în care nu se poate impune o instanta

care sa decida care anume aspecte sunt sau nu semnificative in sensul men.ionat.

Respectul adevarului presupune si educarea capacitatii de a-l discerne si de a-l

prezenta astfel încât efectul de informare a publicului sa fie maxim.

Se recomanda ca verificarea legalita.ii con.inutului editorial sa fie integrata ac.iunii

de determinare a adevarului si creativitatii editoriale într-un mod care nu poate influenta si

inhiba aceasta ac.iune sau creativitatea mijloacelor de comunicare editoriala, în conditiile în

care verificarea legalitatii va fi întotdeauna anterioara difuzarii programelor.

Radiodifuzorii vor expune, daca aleg sa faca acest lucru, principiile editoriale

deopotriva pentru a se identifica în fata publicului, dar si pentru a raspunde aspiratiilor sale,

ca si pentru a-l educa în sensul familiarizarii cu valorile mass-media.

JUDECATILE DE VALOARE / OPINIILE

Desi opiniile sunt în mod necesar subiective si, în consecinta, nu pot si nu trebuie sa

fie supuse criteriilor de corectitudine (dupa cum s-a exprimat CEDO judecatile de valoare

nu trebuie sa fie supuse probei veridicitatii), trebuie totusi sa existe asigurarea ca opiniile

sunt exprimate în mod sincer si etic si ca ele sunt fondate pe un suport faptic credibil si

suficient.

Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau actiuni

referitoare la persoane sau la institutii nu trebuie sa încerce sa nege realitatea faptelor sau a

datelor.

În exercitiul activitatii editoriale trebuie sa se manifeste atât respectul legitim si

reciproc fata de orientarile ideologice ale editorilor si ale proprietarilor dar si acceptarea

faptului ca aceasta activitate editoriala este limitata de exigente imperative constând în

raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential în vederea respectarii

dreptului fundamental la informare al cetatenilor. (Rez COE 1003/93)

INDEPENDENTA SI IMPARTIALITATE

Independenta si impartialitatea nu inseamna neutralizarea valorii de adevar a stirilor

prin prezentarea plata .i neutralizarea reciproca a informatiilor si a opiniilor contradictorii.

Continutul editorial va pune in eviden.a opinia relevanta sau informa.ia de maxima

credibilitate, precizand însa caracterul relativ al veridicitatii, care în unele dintre cazuri,

poate fi stabilita numai în instantele de judecata sau de evaluarea opiniei publice.

Independenta si impartialitatea nu înseamna a refuza evidenta adevarului atunci când

el se afla cu în mod clar de partea unora dintre cei aflati în disputa, cu exceptia cauzelor

penale, unde evaluarea apartine exclusiv instantelor de judecata.

Realizatorii vor fi impartiali din punct de vedere politic în realizarea programelor, fara a

fi însa opriti de la a avea convingeri politice proprii.

Continutul editorial va acorda importanta problemelor reale ale societatii si nu va

crea false probleme sau nu va obtura atentia publicului cu probleme minore. Totodata se va

avea în vedere adresarea pe un public tinta, care poate fi diferentiat pe capacitate de

intelegere, informare si preferinte si nu numai în functie de capacitatea de a raspunde la

mesajele comerciale, ci si în paralel cu aceasta. Nu se va crea confuzie intre cele doua

planuri, respectiv planul editorial si cel publicitar, ci se va crea un cadru de repere care sa

ajute publicul sa le distinga pentru a extrage beneficiile disponibile în ambele.

Interesele commerciale ale societa.ilor de radio si televiziune se vor putea exercita in

limitele satisfacerii interesului public sau, în situatia cazurilor punctuale legitime în care nu

exista o relatie directa între acestea si interesul public, fara a leza interesul public.

RESPONSABILITATEA EDITORIALA

Responsabilitatea editoriala apartine radiodifuzorului în calitatea sa de societate

comerciala, respectiv structurii de proprietate si conducere care raspunde de ac.iunile

societatii comerciale.

Responsabilitatea editoriala se constituie numai în raport cu si este este opozabila

numai dispozitiilor legii audiovizualului si reglementarilor subsecvente ale codului

audiovizual. Orice conflict generat de continutul editorial care nu contravine însa acestor

reglementari nu antreneaza responsabilitatea editoriala a radiodifuzorului (ci

responsabilitatea civila sau comerciala, dupa caz.)

Responsabilitatea editoriala se asuma în cadrul exercitiului politicii editoriale, de

catre conducerea societatii.

Politica editoriala reprezinta conceptia asupra principiilor, regulilor si strategiei dupa

care se structureaza productia si/sau difuzarea de con.inut editorial, inclusiv punerea ei în

practica. Exercitiul ei poate fi delegat managerului, editorilor sau realizatorilor de programe

în mod expres, dar fara a transfera si responsablitatea editoriala. Radiodifuzorul poate

interveni în activitatea editoriala oricând considera necesar, si în special atunci când

delegarea politicii editoriale nu produce efectele prezumate. Instanta care detine dreptul de

politica editoriala beneficiaza, impreuna cu realizatorii, de dreptul de confidentialitate a

surselor, asa cum este prevazut de lege.

Radiodifuzorul va stabili cu realizatorii de programe condi.iile care se aplica atunci

când este utilizat recursul la clauza de constiinta, respectiv la dreptul acestora de a nu

actiona împotriva convingerilor proprii, care trebuie acordat fara limite.

Decizia de a face publica sau nu politica editoriala apartine autorilor ei, în conditiile în

care politica editoriala poate sa îmbrace aspecte de confidentialitate care se supun regulilor

competitiei corecte. Acesta nu face însa mai putin importanta responsabiltatea editoriala.

INTERESUL PUBLIC SI PROTECTIA DREPTURILOR PERSOANEI

Este de interes public atât protejarea drepturilor individului cât si respectarea

dreptului lui si al publicului de a fi informat în contextul asigurarii pluralismului surselor de

informare. Libertatea de exprimare este ea însasi de interes public.

Problemele de interes public sunt în mare parte puse în discutie în legatura cu

figurile publice, respectiv persoanele care detin o functie publica sau care utilizeaza

resursele publice, sau în sens larg, toti aceia care joaca un rol în viata publica, fie în politica,

ecomomie, arte, sfera sociala, sport sau în orice al domeniu, in sensul definitiei date de

Rezolutia 1165 (1998) a Consiliului Europei. Notiunea de figura publica nu se restrânge deci

la politicieni sau membri ai administratiei, ci include personalitati din diverse domenii a caror

prezenta publica stârneste interes. Figurile publice trebuie sa admita ca pozitia lor în

societate îi expune la o presiune sporita asupra vietii lor private. Mai mult, asteptarea

legitima de protec.ie a vietii private si a dreptului la propria imagine nu poate fi invocata în

spa.ii în care se admite o expunere normala în fata publicului si a presei.

Dat fiind ca persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale atât prin

diferentiere cît si prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea ingust circumscris

daca s-ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectarii unor comportamente care sunt

moral sau legal discutabile si nu ar include si reflectarea normalitatii comportamentului

vietii zilnice, daca aceasta serveste la formarea opiniei publice în chestiuni de interes general

sau la dezbateri de interes general. In acest sens si programele de divertisment pot aborda

viata privata a persoanelor publice atât cu indreptatirea data de aspectele de interes public

cât si în sensul ca programele de divertisment sunt la fel de bine protejate de dreptul la

libera exprimare. Valoarea de divertisment a con.inutului editorial poate constitui o

contribu.ie la formarea valorilor publice si de aceea prezinta interes public.

In cazul persoanelor care acced în mod voluntar în via.a publica, acestea nu mai pot

invoca dreptul de a ramâne anonimi, imaginea lor devenind într-un anume grad o

proprietate publica la care mass-media poate face apel pentru a intretine dezbateri de

interes public si constructia de valori ale vietii cotidiene.

Prezentarea unor astfel de cazuri se va face numai daca radiodifuzorii vor fi în masura

sa demonstreze ca expunerea unor aspecte de viata privata, indiferent daca prejudiciaza sau

nu imaginea persoanei, reprezinta o contributie la dezbateri de interes general care

consolideaza valorile societatii contemporane.

In sensul construc.iei de valori civice, radiodofuzorii pot avea în vedere valorizarea

principiilor anti-discriminare în mod pro-activ, prin promovarea de continut care sa conduca

la întelegerea importan.ei patrimoniului valoric al egalitatii în drepturi a persoanelor. In

acest sens se va acorda atentie principiului egalitatii dintre femei si barbati si combaterii

prejudecatilor care contravin acestui principiu.

Radiodifuzorii vor respecta principiul prezum.iei de nevinovatie în sensul de a nu

califica o persoana ca fiind vinovata de comiterea unei fapte penale sau a unor contraven.ii

înainte ca acest lucru sa fi fost stabilit prin parcugerea tuturor cailor de dezbatere în

instantele de judecata, iar acuzatiile formulate la adresa sa vor fi prezentate ca relative.

Aceasta prezumptie se aplica însa numai în cazul unor acuzatii pentru fapte care pot face

obiectul instantelor de judecata.

In masura în care asemenea acuzatii se formuleaza de catre politicienii care

beneficiaza de imunitate pentru declaratii politice, contextul va fi prezentat ca atare

publicului.

In mod corespondent, acuzatiile pentru fapte de alta natura decât cele care pot face

obiectul instantelor de judecata vor fi prezentate ca nefiind purtatoare de alte incriminari

decât cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instantelor de judecata.

REPREZENTAREA VIOLENTEI

Reprezentarea violentei in programele de televiziune este limitata prin prevederile

legii audiovizualului precum si prin deciziile emise de CNA in aplicarea legii. Programe care

contin reprezentari ale violentei pot fi transmise in situatia in care ele nu afecteaza

dezvoltarea fizica sau mentala a minorilor, dat fiind caracterul limitat al violentei in cauza sau

date fiind conditiile speciale de programare a acestora si de marcare a lor cu avertizari, care,

in general, exclud accesul minorilor la difuzarea lor.

Totodata, in privinta programelor care includ violenta, trebuie distins ceea ce

reprezinta continut nelegal, anume ceea ce nu poate fi transmis in nici o situatie, de ceea ce

poate fi transmis numai cu avertizari obligatorii sau numai la intervale orare permise,

precum si de ceea ce reprezinta continutul a carui difuzare nu incalca prevederile legii dar

care, de asemenea, contine o reprezentare a violentei si poate induce un stress, sau poate

induce comportamente nedorite.

Aceste din urma tipuri de programe, care pot fi difuzate, dar a caror difuzare nu este

dezirabila, dincolo de criteriile impuse de lege, pot fi supuse unui regim de

autoreglementare. Spatiul de actiune al autoreglementarii vizeaza programe cu continut de

violenta a caror difuzare presupune ca prevederile legale nu au fost incalcate, dar care sunt

supuse unor restrictii suplimentare. Ca urmare, nerespectarea acestor restrictii de

autoreglementare nu poate fi considerata o incalcare a legii sau a reglementarilor CNA emise

in aplicarea legii.

Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca televiziunea sa o reflecte,

chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta

agresiune este un efect secundar si este complementara scopului motivat al informarii si

avertizarii publicului.

In sensul prezentului cod, prin violen.a se întelege: actiune de forta care agreseaza

integritatea fizica sau psihica a individului pentru a-i domina sau distruge identitatea

umana.

Prezenta violentei in programe trebuie sa fie intotdeauna justificabila editorial sau

prin logica dramaturgica a programului, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de

continut informational sau spectacular cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului

public specific domeniului audiovizual. Difuzarea de programe care contin violenta gratuita

(anume violenta care nu joaca un rol central in definirea subiectului, a unui personaj sau a

unei teme a programului ca ansamblu, la randul lui motivat valoric) este interzisa prin lege.

Violenta care are ca scop socarea publicului pentru a-i atrage atentia asupra programului

fara a-i oferi elemente necesare pentru a intelege justificarea editoriala sau dramaturgica a

acestuia, si care recurge la reactiile lui primare, nemediate de resursele sale culturale si de

civilizatie, trebuie evitata.

Astfel, se va avea in vedere ca:

Difuzarea de programe care promoveaza sau elogiaza violenta este nedezirabila.

Efectul spectacular bazat pe violenta este de evitat.

Programele pentru copii nu vor contine decat grade reduse de violenta fizica, verbala

sau emotionala.

Violenta in termenii referentiali ai lumii reale trebuie sa se distinga de violenta ca

efect al fanteziei si sa fie supusa unei restrictii mai accentuate in cazul unor elemente de

continut similare. Reciproc, reprezentarea violentei marcate drept imaginar poate fi mai

larga.

In programele care contin referiri la violenta reala trebuie prezentate publicului

efectele finale ale violentei asupra faptasilor si asupra victimelor.

Desi se admite ca in cazul filmelor de gen (actiune, sf, thriller) gradul crescut de

conventie permite o prezentare mai explicita a violentei, trebuie totodata avut in vedere ca

in melodrame sau telenovele conventia poate intensifica efecte nedorite, in perceptia

sinuciderilor, de pilda, care pot afecta publicul.

In programele pentru copii cu personaje reale, violenta se va prezenta numai daca

este esentiala pentru dezvoltarea personajelor sau a intrigii.

Programele de animatie care contin violenta stilizata si non-realista nu vor avea

violenta ca tema centrala si nu vor stimula imitarea unor comportamente periculoase.

Programele pentru copii vor trata cu atentie teme care pot induce copiilor

sentimente de insecuritate.

Programele pentru copii trebuie sa evite promovarea de comportamente imitative

periculoase.

Programele nu vor contine scene de violenta realista care sa induca ideea ca violenta

este modul cel mai eficient de a solutiona probleme sau conflicte reale.

Programele nu vor minimaliza efectele violentei in viata reala.

Programele nu vor contine elemente terifiante arbitrare, fara relatie de continuitate

cu tema programului.

Controlul parental instituit prin reglementari aplicabile programelor nu trebuie sa

devina un substitut pentru responsabilitatea directa a parintilor, ace.tia trebuind sa fie

avertiza.i de radiodifuzor în acest sens .

Violenta in stiri si programe informative:

Violenta va fi prezenta in stiri si programe informative numai daca prezentarea ei

aduce o informatie relevanta pentru teme sociale de ansamblu sau specifice, sau daca este

necesara pentru a semnala si constientiza un pericol sau un risc general – individual sau

colectiv.

Informatiile continand scene de violenta vor fi precedate de avertizari cu privire la

potentialul efect de stress pe care il pot avea asupra publicului in general sau asupra unor

categorii speciale (minori).

Se va avea in vedere ca pozitia in jurnalele de stiri a reportajelor continand violenta

sa nu creeze elemente suplimentare de soc si sa nu afecteze identitatea stirilor din imediata

vecinatate.

Informatiile despre incidente violente care pot afecta minorii sau familiile trebuie

prezentate intr-o maniera cat mai putin explicita. Daca acest lucru nu se poate face, si daca

nu se contravine interesului public al necesitiatii informarii eficiente, acestea vor fi difuzate

in intervale orare de regula inaccesibile minorilor.

Respectul pentru demnitatea fiintei umane impune reguli speciale prin care sa se

evite excesul de realism atunci cand sunt prezentate victime (in cazuri unde acest lucru are o

motivare exceptionala).

Se va evita excesul prin cumul de difuzare de programe cu violenta motivate

individual, pentru a nu se crea ca rezultanta presiuni asupra publicului.

Reportajele si stirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi

prezentate in asa fel incat a incite la dezordine si violenta sau sa creeze panica.

Prezentarea unor incidente violente sau a urmarilor acestora nu va fi controlata si

cosmetizata in asa masura incat relevanta informatiei sa fie afectata sau sa se creeze o

imagine falsa despre conditia umana.

Totodata, trebuie avute in vedere actiuni de stimulare a constructiei unei perceptii

active a publicului, prin:

Educarea publicului pentru a intelege riscurile la care se expune in raport cu

emisiunile care contin violenta.

Alfabetizarea televizuala: intelegerea modului in care poate fi selectata si asimilata

oferta de programe.

Promovarea introducerii unui sistem tehnic de blocare voluntara, de catre parinti, a

accesului copiilor la emisiuni care contin violenta (de tipul V-cip-ului )

Promovarea educationala a deciziei si a mijloacelor necesare pentru a alege calitatea

drept criteriu in selectarea emisiunilor.

Promovarea concertata a unor programe si strategii care sa induca la public reactii

valorice active fata de oferta de programe si care, drept consecinta, sa promoveze

competitia pentru audienta intre companiile de televiziune preponderent pe vectorul

calitatii programelor.

Se va promova in emisiuni cultura respectului reciproc si a depasirii violen.ei, a

spiritului civic si democratic.

Se vor oferi cat mai multe informatii despre caracterul programelor cu continut de

violenta (prin EPG, teletext, programe tiparite, etc.)

Se va promova in programe educatia pentru o lectura critica a imaginii, care sa releve

mecanismul implicarii individului in perceptia acesteia.

PREZUMPTIA DE CREATIVITATE

Totu.i, este specific pentru o parte din principiile formulate aici ca nu pot decât sa

ramâna la nivelul de reper, fiind imposibila o judecata asupra faptului daca practica

editoriala se conformeaza lor sau nu. Pentru noi este suficient însa ca aceste principii sa

constituie o preocupare, iar punerea lor in practica sa produca o valoare construita conform

creativita.ii fiecarui editor. Acesta este principiul prezumptiei de creativitate.

Nota: Acest cod fost redactat avand ca referinte, intre altele, urmatoarele documente:

Commercial Television Industry Code of Practice – Australia January 2010

ACDIRT Canada – l- Association des journalistes électronique- Code de déontologie

CAB Code Regarding Violence in Television Programming

Canadian Association of Broadcasters Equitable Portrayal Code

Editors Code of Practice – United Kingdom

Code of Ethics for the Austrian Press -Austria

Code of Ethics for the Press, Radio and Television- Sweden

United Kingdom Code: Code on Standards of the Broadcasting Standards Commission

Codul deontologic al ziaristului adoptat de Clubul roman de presa

Codes of Journalistic Principles / Europe

Reports on possible co-operative regulatory systems

Case of Verein Gegen Tierfabriken Schweiz CEDO

Case of Von Hannover V. Germany CEDO

The Editorial Guidelines BBC

The Ethical journalism initiative – Aidan White

Right to one’s own image – ECHR judgments

Dreptul la respectarea vietii private si de familie Ghid privind punerea în aplicare a articolului 8 ECHR

Libertatea de exprimare, Ghid privind punerea in aplicare a articolului 10 al Conventiei europene pentru Drepturile

Omului

The Media Self-Regulation Guidebook

The Public Interest,the Media and Privacy – David E. Morrison,Michael Svennevig

OFCOM Code on Fairness and Privacy

OFCOM Code on Standards

CRP / recomandare privind auto-reglementarea relatiilor profesionale

Parliamentary Assembly on privacy /rezolutia COE nr 1165/1998

Rezolutia COE 1003/1993 etica jurnalismului

Statutul jurnalistului / COM

Statutul ziaristului din Societatea romana de televiziune

Statement of Principles of Radio and Television Broadcasters – The National Association of Broadcasters ? SUA